Imaginea unui designer în presa românească

 Deseori, în scena publică apar numeroase personaje care mereu au ceva de zis sau au mai făcut ceva inedit. Unele dintre ele sunt importante pentru societate, și chiar pentru stat, în domeniul politic, iar altele prezintă mai mult sau mai puțin interes.

Una dintre aceste persoane este Cătălin Botezatu, creator de modă de prestigiu, recunoscut ca valoare și în afara granițelor, însă nu doar atât. Cătălin reprezintă și subiectul principal al știrilor de monden și al vieții sociale autohtone.

În ultimii câțiva ani brandul ”Cătălin Botezatu” a luat amploare, înzecind conturile sale bancare, dar și paginile dedicate lui în revistele de branșă, ba chiar și în ziarele quality. Însă nu neapărat datorită carierei sale. La scurt timp au început vehiculările cum că designerul ar avea o orientare homosexuală. Au fost difuzate informații provenite de la diverși bărbați care susțineau că au avut o relație cu Botezatu și chiar fotografii unde este surprins alături de un alt bărbat, precum cea de mai jos.
 

(sursa foto: Cancan)

 Zvonurile și-au pierdut din credibilitate în momentul în care Cătălin și-a declarat relația cu fotomodelul Bianca Drăgușanu. Deși au mai existat păreri cum că ar fi doar o strategie de marketing această relație heterosexuală, acestea nu au mai prezentat interes pentru media mondenă. De-a lungul a aproximativ un an au fost publicate frecvent știri despre relația dintre cei doi, certurile și infidelitățile la care au fost supuși . Deși a avut un mare succes pe plan profesional în acest an, iar creațiile sale au fost foarte bine primite de către vedete consacrate internaționale, presa românească a neglijat acest aspect. Întreaga atenție a fost acordată preferințelor sexuale ale designerului și vieții sale sentimentale. Despărțirea de Bianca a declanșat un val de uimire și discuții în lumea mondenă și în mass-media, în particular.

Dar când modelul a revenit în peisaj, din nou, întreaga atenție a jurnaliștilor a fost îndreptată către posibila împăcare dintre cei doi foști iubiți. Pentru a menține interesul  publicului, fotografiile publicate în orice material despre designer erau împreună cu Bianca, chiar dacă subiectul o includea sau nu, ca în imaginile de mai jos.

 (sursa foto: Opinia Timișoarei)

 
În presă, Cătălin Botezatu este prezentat ca un cuceritor, ca un bărbat cu clasă, bogat și care își permite orice. Imaginile cu el trădează o anumită superioritate, vestimentară și financiară, în același timp. Detalii precum un ceas de firmă, un trabuc sau ochelari de soare, sunt scoase în evidență, pentru a sublinia statutul său. Aroganța pe care o afișează uneori a fost tratată și în caricaturi.

 (sursa foto: Vidu)

Însă mass-media a avut grijă să îi creeze și un rol de victimă în tot acest proces, punând accentul pe viața sa personală. Astfel, el a fost cel compătimit când Bianca l-a înșelat cu Adrian Cristea, iar toate articolele și imaginile din presă la acel moment îl înfățișau trist și cu ghinion în dragoste. Și bineînțeles, fosta iubită era personajul negativ.

(sursa foto: Academia Cațavencu)

Așadar, ”cel mai bun designer autohton” patru ani consecutiv, cu numeroase alte premii la activ, un inovator al industriei fashion, este cunoscut publicului mai ales pentru tendințele sale în viața intimă. De vreme ce presa îl caracterizează drept un bărbat stabil financiar, însă fără noroc cu femeile, este foarte posibil ca aceasta să fie imaginea pe care audiența o percepe ca fiind adevărată. 

Student în Cluj : Cu sau fără job?

Conform unui studiu apărut recent, aproximativ 30% dintre studenții clujeni au un job, full-time sau part-time. Ei se angajează pentru a își suplimenta veniturile de la părinți, pentru a-și plăti taxele la facultate sau pentru a-și permite să se distreze cu prietenii.

Bogdan este student în anul II la Facultatea de Științe Economice și lucrează la un supermarket. Programul este de la 6 dimineața la ora 14, respectiv de la 14 la 22. Câteodată face și ore suplimentare. ”Trebuie să muncesc, ca să îmi ajut părinții și să fac rost de bani să îmi pot permite să-mi cumpăr una,alta... Să pot ieși în oraș.” Datorită muncii, nu prea are timp să ajungă la facultate. ”Este greu să le faci pe amândouă. Chiar și când sunt de dimineață, și am ore după masă, de obicei nu ajung la facultate, pentru că sunt mult prea obosit. ” Deși nu vrea să renunțe la studii, este puțin îngrijorat de venirea sesiunii. ”Sper că voi putea să intru în examene, chiar dacă am multe absențe. ”


Muncă sau facultate?

Raluca este angajată de câteva săptămâni într-un bar foarte frecventat de tinerii din Cluj. Ea este casieriță și se ocupă cu înregistrarea banilor de pe bilete. Deși nu are un program fix, localul organizează foarte des evenimente, concerte și seri tematice, astfel încât lucrează în jur de patru zile pe săptămână, de la ora 21 până la 3 dimineața. Deși munca nu se intersectează cu cursurile de la facultate, oboseala își spune cuvântul. ”Ajung la 3 și jumătate, uneori  4 acasă, pentru că este departe de garsoniera unde stau, și iau somn instantaneu. Dimineața îmi este foarte greu să mă trezesc, dar asta este. Merg mai mult pentru prezențe, să nu mă trezesc apoi cu restanțe.”

(sursa foto: FTR)

Nevoia aceasta a studenților clujeni de a avea un job este motivată de fondurile insuficiente trimise de părinți, de dorința lor de a își câștiga singuri banii, de a se simți independenți, dar și pentru că nu sunt susținuți financiar de către învățământ. Deși fiecare facultate acordă anual burse sociale, de merit și de studiu, acestea sunt extrem de puține la număr. Unul din 20 de studenți beneficiază de bursa de studiu, în valoare de aproximativ 300 de lei.

Și totuși, nici bursierii nu sunt scutiți de necesitatea de a munci, un factor decisiv fiind chiriile extrem de mari din Cluj Napoca. Căminele au o capacitate mică de cazare în raport cu numărul de studenți care studiază în acest oraș. Diana, studentă la Științe Politice, este una dintre cele care au aplicat pentru un loc în cămin, dar nu s-a regăsit pe lista celor admiși. ”Din 160 de studenți admiși la Jurnalism, doar zece au prins loc în cămin, dintre care trei cazuri sociale și unul medical. Iar eu nu m-am numărat printre ei, deși am avut o medie de peste 9,60.” A fost nevoită să își găsească chirie, iar acum dă 120-130 de euro pe chirie și întreținere,  în cartierul Mărăști. ”În jur de 600 de ron, fără mâncare și alte cheltuieli. Iar ai mei cu greu îmi trimit 800 de ron pe lună.” Decizia de a își găsi un job a venit firesc. ”Văzând cât de greu se poate trăi fără bani, a trebuit să îmi găsesc ceva de făcut. Așa că acum lucrez în Mall, la un stand de cosmetice, pentru 750 lei pe lună. Programul este lejer, nu am mult de mers până la locul de muncă, pot zice că e ok.”


Ce cred părinții studenților

Părinții nu sunt prea mulțumiți însă de decizia tinerilor de a lucra. Mărioara Prundar are doi copii, ambii la facultate la Cluj. Ionel este la Litere, iar Gabriel la Drept, în anul I. De origine din Craiova, divorțată, acum este patroana unui restaurant. Chiar dacă afacerile nu îi merg tocmai bine, ea spune că mereu a făcut tot posibilul să-i susțină financiar pe copii și să le ofere tot ce au nevoie. De aceea este nemulțumită de faptul că Ionel lucrează într-un club de noapte. ”Întotdeauna m-am chinuit să fac rost de bani să ne meargă bine și să aibă copii mei ce mânca, cu ce se îmbrăca. Știu că vor să iasă și cu prietenii câteodata și le dau bani de distracție. Dar nu sunt de acord să muncească. Încă sunt copii, trebuie să învețe și să ajungă ceva în viață.”


Între nevoie și dorința de a fi independent

Mulți tineri aleg această cale pentru a-și mări bugetul, cercul de prieteni sau încrederea în sine. De aceea, majoritatea acceptă compromisuri. Muncesc mult contra unor sume modice, acceptă orele peste program și renunță la unele cursuri și la timpul lor liber. Clujenii preferă să lucreze în baruri, cluburi, fast-food-uri sau restaurante. De asemenea, unii dintre ei se îndreaptă către babysitting, traduceri, domeniul bancar, internet-cafe-uri.

Acestea sunt însă domenii care le oferă doar satisfacție financiară, deseori job-urile practicate de studenți  nefiind compatibile cu domeniul lor de învățământ. Pentru viitor, studenții au posibilitatea să participe la numeroase târguri de job-uri, conferințe despre integrarea pe piața muncii după sau din timpul facultății. În orice caz, necesitatea de a lucra a unui student în Cluj este o realitate, susținută sau nu de părinți sau cadre didactice, însă acceptată cu ușurință de către tinerii dornici de o situație financiară mai bună.